Despre Noi
Şcoala cu clasele I-VIII Rona de Sus, este situată în centrul comunei
Rona de Sus aşezată în nord-vestul României, pe DN 18, la o distanţă de cca 20 km de municipiul Sighetu – Marmaţiei. Majoritatea elevilor provin din familii de agricultori cu o situaţie economică modestă, aceste familii au fost printre primele afectate de efectele situaţiei economice cu consecinţele psiho – sociale cunoscute.
În cadrul comunei se poate distinge o polarizare a funcţiilor majore şi anume: zona centrală cuprinde principalele dotări, chiar în centrul de greutate al comunei conturat cu sediul primăriei, biserica , căminul cultural, şcoala, etc. clelalte zone fiind mai modeste. Şcoala este racordată la reţeaua comunală de apă potabilă. Alimentarea cu energie electrică se face din reţeaua naţională. În momentul de faţă populaţia şcolară este în scădere.
4.5.Scurt istoric al localităţii şi al şcolii
Denumirea localităţii Rona de Sus este de origine latină. Rona vine de la latinescul “rona-ronus” însemnând aşezare în care există mină. Şi numele satului Coştiui (sat aparţinător) este latin: Coştiui provenind din cuvântul latin “castellum”, ceea ce înseamnă castel.
Prima unitate de învăţământ din această parte a ţării a fost înfiinţată în anul 1773, având o strânsă legătură cu biserica, limba de predare fiind limba maghiară, care în a doua jumătate a secolului al XVIII era limba oficială.
4.6. Evoluţia denumirii şcolii
Şcoala din Rona de Sus a devenit “şcoală modernă” abia după 1918. După acest an denumirea şcolii s-a schimbat de mai multe ori.
PERIOADA
DENUMIREA ŞCOLII
1918 - 1925
Gimnaziu Rona de Sus
1925 – 1955/56
Şcoala primară de stat Rona de Sus
1955/56
Şcoala elementară mixtă Rona de Sus
1960
Şcoala elementară de şapte ani Rona de Sus
1961-1963
Şcoala elementară de opt ani Rona de Sus
1963 – 1964
Şcoala generală elementară Rona de Sus
1964 – 2000
Şcoala generală Rona de Sus
2000 – prezent
Şcoala cu clasele I-VIII Rona de Sus
4.7. Cultura organizaţională:
Prima condiţie a dezvoltării organizaţionale este formarea unei culturi puternice, proces în care competenţele umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate să-şi propună, să menţină sau să schimbe cultura organizaţională. Înainte de a-şi propune una din alternative, trebuie să identifice tipul de cultură, s-o înţeleagă precum îşi înţelege propria personalitate.
Tipul dominant de cultură al organizaţiei noastre este cultura de tip sarcină. Acest tip de cultură este centrat pe exercitarea sarcinii şi orientat spre persoană. Sarcinile sunt distribuite în raport cu potenţialul indivizilor, valorificarea maximă a acestuia fiind una din valorile de bază.
Sub raport managerial se practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori, cum ar fi: încrederea în om, în capacitaţile sale creative şi de autocontrol. Cadrele didactice se simt implicate stimulativ în procesul educaţional şi totodată au încredere în organizaţie.
4.8. Baza materială
Şcoala Rona de Sus
Suprafaţa totală 8100 mp, din care curtea 6200 mp, clădirea veche 250 mp, clădirea „A” 1050 mp, clădirea „B” 400 mp, sala de sport 200 mp.
Starea clădirilor: anul acesta s-au execut lucrări de reparaţii şi amenajări în interior
şi exterior. Exteriorul a fost finalizat în proporţie de 90% – tâmplărie PVC - , iar în interior au fost amenajate sălile de clasă, din corpul B. Şcoala are sala de sport, dar nu are teren de sport. Există laboratoare (fizică, chimie, biologie) şi cabinete de specialitate (istorie,geografie, limba ucraineană).
Nivelul dotărilor cu resurse educaţionale: şcoala are în dotare planşe, hărţi,
aparate de proiecţie (un retroproiector şi două videoproiectoare), materiale didactice
specifice laboratoarelor de fizică, chimie, există un cabinet de informatica (laborator AeL) cu 10 calculatoare, televizoare, fax, două copiatoare, calculatoare. Biblioteca are un numar de 4 000 de volume.
Finanţarea: - din bugetul local pentru lucrări de întreţinere;
- extrabugetar: sponsorizări,